Select Page

„Kremlinul a decis să anexeze imediat teritoriile ucrainene”, arată jurnaliştii publicaţiei independente Meduza. Cu toate că inițial amânase pe termen nedefinit organizarea acestor referendumuri de aderare, după ofensiva ucraineană, au fost deja stabilite alegeri pentru perioada 23-27 septembrie. 

Autorităţile proruse ale autoproclamatelor republici populare Lugansk şi Doneţk, precum şi alte teritoriilor ocupate din regiunile Zaporojie şi Herson, au anunţat că vor organiza referendumuri privind aderarea la Rusia.

Jurnaliştii de la Meduza au căutat motivele pentru care oficialii de la Kremlin zoresc alipirea regiunilor din estul Ucrainei.

Nu contează nici „iluzia legitimităţii”

Jurnaliştii de la Meduza citează surse apropiate Kremlinului care arată că autorităţile ruse ar vrea să grăbească organizarea referendumurilor cu orice preţ. „Va fi important să se organizeze un fel de vot şi să se raporteze rezultatul”, susţin sursele Meduza. Potrivit acestora, Kremlinul nu este preocupat nici măcar să creeze „iluzia legitimităţii” votului, având în plan să recurgă la votul electronic, mai uşor de falsificat.

Intenţia Moscovei de a grăbi organizarea votului popular în teritoriile controlate din Ucraina ar fi rezultatul lobby-ului făcut de „partidul de război”, un grup de oficiali ruşi de rang înalt care pledează pentru continuarea conflictului cu Ucraina și pentru mobilizarea din Rusia. „Ei l-au influenţat (pe Vladimir Putin, n.r.)”, arată sursele Meduza.

Cine l-a convins pe Putin să grăbească anexarea

Unul dintre motivele acestora ar fi poziţionarea unor „civili” din rândul oficialilor ruşi, inclusiv din Administraţia Prezidenţială, care ar fi îngrijoraţi de starea de spirit din teritoriile ocupate, după contraatactul Forţelor Armate al Ucrainei. Printre aceşti „civili” s-ar afla Andrei Turceak, secretarul Consiliului General al partidului Rusia Unită, şi Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei. Acestora li s-ar fi alăturat unii oficiali din domeniul securității – cum este și șeful Gărzii Naţionale din Rusia, Viktor Zolotov – care sunt convinși că Rusia trebuie să-și mobilizeze cetățenii pentru a avea succes în războiul cu Ucraina.

Aceştia ar fi preocupaţi de faptul că, în regiunile Herson şi Zaporojie, există temeri serioase în rândul cetăţenilor proruşi că forţele ucrainene se vor întoarce şi îi vor pedepsi. Aceleaşi temeri ar exista şi în regiunile Lugansk şi Doneţk, unde susţinătorii Kremlinului şi-ar fi exprimat nemulţumirea din cauza întârzierii referendumurilor, arată Meduza.

Ucraina „nu va risca să avanseze pe teritoriul rus”

Un alt motiv pentru graba de a organiza consultări populare în regiunile proruse din Ucraina ar fi chiar dorinţa lui Vladimir Putin. La recentul summit al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, mai mulţi şefi de stat, printre care preşedintele turc Recep Erdogan şi liderul karah Kasîm-Jomart Tokaev, i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că „războiul trebuie să ia sfârşit”, însă acesta ar fi reacţionat „foarte conflictual” la sugestiile omologilor săi.

Astfel, prin aceste referendumuri, autorităţile ruse ar plănui să oprească înaintarea trupelor ucrainene, care „nu vor risca să avanseze pe teritoriul rus”, arată sursele Meduza. Kievul a transmis însă oficial că viitoarele voturi sunt o „farsă” care nu va schimba nimic.

Rusia controlează doar o parte din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Potrivit Meduza, trupele rusești au ocupat 93% din teritoriu în regiunea Herson și 65% în regiunea Zaporojie. 99% din teritoriu este ocupat în regiunea Lugansk, iar 64-65% – în regiunea Donețk.

Autorităţile ruse au pus la cale un plan mai amplu pentru a răspunde contraofensivei din Ucraina: pe lângă mobilizarea parţială ordonată miercuri de Vladimir Puțin, Kremlinul ar urmări să introducă legea marţială şi să facă remanieri în conducerea Administraţiei Prezidenţiale şi a Ministerului Apărării, mai arată jurnaliștii. 

De altfel, o serie de amendamente la legislaţia rusă, inclusiv cele privind mobilizarea, au fost adoptate în aceeaşi zi în care a fost anunţată decizia de a organiza, în teritoriile ocupate, consultări populare privind aderarea la Rusia. Niciun deputat din Duma de Stat nu s-a opus acestor amendamente, arată Meduza.

Foto: EPA